Companiile au murit, dar încă nu ştiu, şi să facă planuri de afaceri, ca şi când nu se întîmplă nimic. Dar rămâne de moarte. Companiile au murit şi nu pactul cu diavolul, nici o organizaţie le poate revigora hipnoză. Nu te lăsa păcălit de către profesionişti care vorbesc la telefon atât de emoţionată şi grav în timp ce în cronometrat, privim dincolo de costum de femei cu laptop şi vorbind la telefon pe Pendolino, să examineze consultanţi filigran cu costum negru, cămaşă albă şi pantofi ascuţite. Du-te dincolo de publicitate şi de marketing care ne informează că "totul în jurul nostru." Încercaţi să citiţi cu iluminare din spate comunicate de presa. Toate acestea sunt de mers pe jos mort.

Companiile sunt morţi de mult, cu toate lor de maşini de război. Cu piramidele lor interminabile, cu corzi lor, cu managerii lor, care vorbesc fără să ştie ceea ce spun ei pe pielea a mii de oameni cu un fior în sudoare rece, cu proiectele lor, netam-nesam, cu slide-uri lor, cu sloganurile lor ca nimeni nu a mai urmat, cu organul lor de casa, lansari false de presa, cu liderii lor arogant si incompetent, cu angajaţii lor, că sunteţi întotdeauna fregatele cu sensibilitatea lor la steamroller, cu managerii lor cu clasa a cincea care plurilaureati angajaţii acestora stick cu lor de rutină, care treptat sa gol interior, cu aroganta lor cu laşitatea lor, mulţimile se tem că guvernează toate opţiunile lor, cu lor ipocrizie că defilee noi toţi cu talentul lor, fugind cu mediocre lor în loc să rămână cu angajaţii lor, care rezista cu managerii lor aspirante care nu aspiră să respire. Cu impunitatea lor. Cu incapacitatea lor genetice pentru a dezvolta cel mai bun din fiecare dintre noi. Cu procedurile lor, cu ritualurile lor de oboseală, stătut cu sărbătorile lor, cu meschinărie lor, prudenţa lor dezgustător, cu încurcate lor cu încâlcit lor. Niciodată cu mintea lor, cu nebun cursa lor în partea de jos, cu secolul al XIX-lea limba lor, cu deşeuri lor, miop şi trist Privire de ansamblu asupra lor, dezgustător cu ideologia lor cu "orientarea lor client", care nu au mai vrut să ştie, cu ale lor "transparenţă", care sunt atenţi la practica lor cu "viteza" şi "eficienţă" că îţi pasă mai puţin.

Douăzeci de ani maxime acest lucru nu va mai exista. Dar nu te aud trosnind, nu se simt proiectele la care devine din ce în vânt rece numit din timp în timp muncii imateriale, de reţea, economia cognitivă, gestionare dinamică a cunoştinţelor şi mai ales ceva numit pe piaţă, atât de al naibii de departe de fantomă în sala de imaginat butoane care guvernează aceste companii se numesc dinozauri. Dar tu nu auzi geamăt de zeci, sute de mii, milioane de oameni care sunt bolnavi de a fi tratate ca handicapat mintal care doresc să decidă cine doresc să se implice, ei doresc să facă, în sfârşit, cum se fac lucrurile?

Stiu ceea ce gandesc, dar cum ne-ar face fără companii? Cine ne va oferi toate produsele şi serviciile pe care ne incanta viata in fiecare zi? Cum vom supravietui fara un sistem de producţie? Gandeste-te un pic "peste toate acestea există şi astăzi, în ciuda companiei, şi nu prin intermediul lor. Inovare şi capacitatea de a produce ceva nou, nu apare în cadrul companiilor: fluaj, doar în tricouri lor. Sunt de fapt produse de un produs principal este numit de auto-conservare, in fiecare zi mai greu.

Nu, nu rezista, nu există niciun motiv plauzibil pentru a justifica existenţa în continuare a unui dispozitiv care produce nemulţumire atât de mult în interiorul şi în afara ineficienţa atât de mult.
Companiile vor muri: ei vor merge atât de simplu, fara fanfara, ca un lucru firesc. Se vor topi ca zapada la soare si vom vagi amintiri numai de prezenţa lor patetic. Noi le va amintesc ca o coadă de pe autostrada: opresive şi fără speranţă, până când am fost în interiorul, absolut inutil şi gratuit dizolvat o singură dată.

Nu ştim ce va înlocui: poate o formă de cooperare locală, probabil, o lume de profesionisti legate între ele, poate o revenire la o anumită formă de meşteşugurile populare. Ceea ce ştiu este că orice formă va funcţiona atunci când ne-am îngropat acesti monstri producătorii de nefericire si frustrare va fi dominata de pasiune, vis, joc, cooperare, dorinta de a face ceva bun şi dorinţa de a fi comandanţii noştri ştiu.

Ceea ce ştiu este că societăţile, aceste companii sunt un produs de om, care a avut un început şi se va încheia. Companiile nu sunt cea mai buna organizare este posibil, şi nu înainte de a simţit nevoia de o utopie nou capabil să-mi imaginez ce se va întâmpla.

Noi nu ştiu când, nu ştim cum, dar se va întâmpla.

PS Din anumite motive mistice, discuţia acestui post a avut loc acolo . Deoarece ştim că netă este compusă din textul: link-uri + text + + discuţii de îmbogăţire, report pentru completare.